Noi vom prezenta într-un tot întreg sistemul şi principiul de asigurare cu instalații sanitare al unui apartament standard - de la momentul intrării apei şi până la momentul în care ea părăseşte apartamentul Dvs.

Conductele de alimentare cu apă înainte erau de oţel (aşa-numitele negre), şi de zinc. Ele sunt şi în prezent utilizate în construcţii, doar că numai pentru instalarea coloanelor. Mulţi au trecut deja la ţevi din polipropilenă, deoarece acestea sunt de o calitate mult mai superioară, au greutate mică şi sunt uşor de instalat.

Dar în ultima vreme, tot mai mult se întreabă cuprul. Țevile din cupru sunt, desigur, mai scumpe, dar din toate materialele care există, cuprul se consideră cel mai bun material, cu o durabilitate incomparabilă, deoarece el practic nu este afectat de coroziune nici din interior şi nici din afară.

Țevi din cupru. Instalatorii profesionali apreciază în mod deosebit sistemele din cupru pentru caracterul lor universal: ele sunt potrivite atît pentru instalaţii sanitare cît şi pentru cele de încălzire şi de gaz.

Presiunea critică, distrugătoare pentru ţevile din cupru este mai mare de 200 de atmosfere (cum s-ar spune cît nu ai încerca s-o distrugi şi tot nu se distruge). Un alt plus important al ţevilor din cupru – acest tip de ţevi nu se tem de apa cu clorură. În plus, cuprul are proprietatea de stopare a dezvoltării bacteriilor, adică împiedică creşterea unui număr mare de bacterii pe suprafaţa interioară a ţevii. Exploatarea mai mult de un secol a conductelor din cupru în SUA, Marea Britanie, Franţa, Germania, Finlanda, Suedia, Italia, Spania, Polonia a demonstrat că termenul de funcţionare fără probleme a ţevilor din cupru în instalaţii sanitare şi de încălzire îl constituie 50-100 de ani.

Țevile din oțel sunt puse în circulație fără a fi galvanizate, fapt pentru care acestea sunt predispuse la coroziune (aşa-numitele negre), şi din zinc. Țevile negre, chiar şi cele noi, pot fi uşor distinse datorită cusăturilor sudate clar evidenţiate. La ţevile din zinc stratul anti-coroziune cu grosimea mai mică de 40 microni, poate fi aplicată atît pe suprafețe interioare cît şi exterioare.

Țevile din polipropilenă sunt, de asemenea, material bun, care în prezent este utilizat pe scară largă la instalarea coloanelor. Presiunea de lucru pentru ţevile din polipropilenă este de 20 de atmosfere.

Ţevi din metaloplastic. Nu recomandăm să efectuaţi lucrări de instalaţii sanitare la domiciliu, pe bază de conducte din metaloplastic. Astfel de sugestii pot apărea numai din partea persoanelor neprofesionale. La o presiune de lucru de pînă la 8-12 atmosfere, ţevile metaloplastice pot rezista nu mai mult 3 atmosfere.

Conductele de canalizare sunt fabricate din PVC. Anterior, conductele se produceau din fontă cenuşie. Acum, dacă în sălile de baie sunt instalate ţevi din fontă, pe ele se fixează manşete de trecere şi în continuare se instalează ţevi din PVC. La intrarea în conductele de canalizare se instalează sifoane. Ele sunt montate în locurile de branşare a obiectelor sanitare la linia de canalizare de evacuare. Sifoanele sunt un fel de valve hidraulice, care blochează accesul de gaze din reţeaua de canalizare în încăpere.

Țevile se disting prin diametrul trecerii convenţionale, adică după dimensiunea diametrului interior. Pentru branșarea lor se folosesc cuplaje, teuri, reductoare şi alte articole filetate. Țevile cu acelaşi diametru sunt cuplate drept, iar ţevile cu diametre diferite sunt unite prin intermediul adaptoarelor. Atunci cînd există cotituri, pentru conexiunea a două ţevi se utilizează cuplaje unghiulare. Ramificarea se efectuează prin utilizarea teurilor. Pentru montarea intersecţie de conducte în acelaşi plan de trecere se instalează suportul în cruce.